Bişniţarul turmentat

Ştiţi Walker – poliţist texan? A, nu ştiţi? Nu-i nimic. Chestia care urmează n-are legătură cu el.

Se făcea că era într-o noapte (nu chiar noapte, noapte… Era mai spre dimineaţă, cum să zic, mai spre răsărit, dar nici foarte, foarte spre răsărit… Undeva între dimineaţă şi înainte de dimineaţă, dacă mă înţelegi. Era în momentul acela din noapte când te trezeşti să te duci să faci pipi în casetofon, dar spre mirarea ta, nu găseşti şurubelniţa cu care deschizi lumina, că eşti bişniţar turmentat). Aşa, se făcea că era într-o noapte o stradă cu o curvă la colţul ei. Şi curva noastră sonda opinia unor trecători de colţ de stradă în legătură cu nişte legături de-ale ei mai vechi, că sondajul de pe vremea aia era mai roz, când satana umbla printre oile păstorului blând (cu ochii căprui şi diaree acută) strigând “beee, beee, oiţele taichii, şedeţi blând în spate colo. Nu mai mieunaţi atâta şi cuvântu-mi ascultaţi. S-a sculat ciobanul Traian, împreună cu cel moldovean, şi se gândiră să se facă ei într-acolo cumva să poată să-l omoare pe cel vrânce…” Dar satana îşi beli ochii peste cap, căci ciobanul mi-era atent, vezi bine, la oiţele sale, şi-i dete una peste pepene cu ciomegul: “piei satană, ‘tu-ţi gura mă-tii!”.

P.S.: Chuck Norris a râs la acest post.